User Tools

Site Tools


1.1a_ptararevolutieindustraiala

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

Link to this comparison view

Both sides previous revision Previous revision
Last revision Both sides next revision
1.1a_ptararevolutieindustraiala [2017/07/15 13:32]
razvan.bologa
1.1a_ptararevolutieindustraiala [2017/07/15 13:44]
razvan.bologa
Line 35: Line 35:
 Societatea industrială a apărut odată cu progresul tehnologic prin utilizarea forței mecanice. Ea a apărut odată cu introducerea motoarelor cu abur de către James Watt. Ulterior au apărut numeroase alte mașini și tipuri de motoare. Societatea industrială a produs o modificare profundă a vieții oamenilor prin modificarea familiilor, mutarea populației spre zonele urbane, introducerea școlilor, apariția sistemelor de asigurări, răspândirea pe scară largă a spitalelor, inventarea sistemelor birocratice și aparitia persoanelor juridice. Rolul central s-a mutat de la preoți spre proprietarii de bănci și fabrici care au devenit noua clasă conducătoare a societății. Stilul de gândire a devenit unul industrial, orientat pe profit. Noile state naționale apărute au eliminat transmiterea ereditară a puterii, liderii politici devenind aleși prin vot.  Societatea industrială a apărut odată cu progresul tehnologic prin utilizarea forței mecanice. Ea a apărut odată cu introducerea motoarelor cu abur de către James Watt. Ulterior au apărut numeroase alte mașini și tipuri de motoare. Societatea industrială a produs o modificare profundă a vieții oamenilor prin modificarea familiilor, mutarea populației spre zonele urbane, introducerea școlilor, apariția sistemelor de asigurări, răspândirea pe scară largă a spitalelor, inventarea sistemelor birocratice și aparitia persoanelor juridice. Rolul central s-a mutat de la preoți spre proprietarii de bănci și fabrici care au devenit noua clasă conducătoare a societății. Stilul de gândire a devenit unul industrial, orientat pe profit. Noile state naționale apărute au eliminat transmiterea ereditară a puterii, liderii politici devenind aleși prin vot. 
  
-Societatea informațională este o consecință a evoluției tehnologice înregistrată începând cu apariția calculatoarelor în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Toffler plasează începutul societății informaționale în anii ’60 (Toffler, 1980), însă publicul larg a început să perceapă noul val de tehnologie abia după răspândirea Internet-ului în anii ’90. În principiu, societatea informațională,​ sau societatea celui de-al treilea ​văl, reprezintă societatea bazată pe computere adică pe hardware și software. Conceptul este încă intens dezbătut fiind lansate numeroase intrepretari și chiar denumiri alternative. Principalele denumiri alternative utilizate astăzi sunt: societatea cunoașterii și a patra revoluție industrială. Denumiri și concept ​similare, dar mai puțin răspândite sunt: post-industrialiasm,​ societate telematică,​ revoluție informațională,​ post-fordism sau societate post-modernă.+Societatea informațională este o consecință a evoluției tehnologice înregistrată începând cu apariția calculatoarelor în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Toffler plasează începutul societății informaționale în anii ’60 (Toffler, 1980), însă publicul larg a început să perceapă noul val de tehnologie abia după răspândirea Internet-ului în anii ’90. În principiu, societatea informațională,​ sau societatea celui de-al treilea ​val, reprezintă societatea bazată pe computere adică pe hardware și software. Conceptul este încă intens dezbătut fiind lansate numeroase intrepretari și chiar denumiri alternative. Principalele denumiri alternative utilizate astăzi sunt: societatea cunoașterii și a patra revoluție industrială. Denumiri și concepte ​similare, dar mai puțin răspândite sunt: post-industrialiasm,​ societate telematică,​ revoluție informațională,​ post-fordism sau societate post-modernă.
  
-Socieatatea informaționala reprezintă un val de civilizație care produce schimbări profunde în societatea de astăzi. Din punct de vedere teoretic, conceptul este însa unul în curs de definire. Fenomenul prin care noi oamenii suntem supuși unui proces de schimbare majoră pe care nu îl înțelegem din punct de vedere teoretic nu este nou. Revoluția industriala a fost teoretizată si acceptată de către public abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, la aproape ​(Webster, 2014) o sută de ani după ce schimbările s-au produs efectiv, în lucrările lui Arnold Toynbee (Beniger, 2009). ​+Socieatatea informaționala reprezintă un val de civilizație care produce schimbări profunde în societatea de astăzi. Din punct de vedere teoretic, conceptul este însa unul în curs de definire. Fenomenul prin care noi oamenii suntem supuși unui proces de schimbare majoră pe care nu îl înțelegem din punct de vedere teoretic nu este nou. Revoluția industriala a fost teoretizată si acceptată de către public abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, la aproape ​ o sută de ani după ce schimbările s-au produs efectiv, în lucrările lui Arnold Toynbee (Beniger, 2009). ​
  
-Conceptul de societate informațională a fost îmbrățișat relativ repede la nivel politic. Japonia a integrat principiile societății informaționale în cadrul politicilor economice ale guvernului japonez încă din anii ’70, în timp ce Uniunea Europeană a făcut acest lucru la inceputul anilor ‘90 (Webster, 2014). Numeroase alte state au făcut același lucru în diverse modalități. La nivelul Uniunii Europene a fost chiar adoptată Strategia de la Lisabona, în luna martie a anului 2000, care își propunea să transforme Uniunea Europeană în cea mai puternică economie bazată pe cunoaștere până în 2010. Scopul nu fost atins, termenul de implementare a conomiei bazate pe cunoaștere fiind devansat. Ideile care stau la bază Strategiei de la Lisabona continuă să stea la bază cheltuirii ​fondurilor Uniunii Europene chiar și la data publicării acestei cărți.+Conceptul de societate informațională a fost îmbrățișat relativ repede la nivel politic. Japonia a integrat principiile societății informaționale în cadrul politicilor economice ale guvernului japonez încă din anii ’70, în timp ce Uniunea Europeană a făcut acest lucru la inceputul anilor ‘90 (Webster, 2014). Numeroase alte state au făcut același lucru în diverse modalități. La nivelul Uniunii Europene a fost chiar adoptată Strategia de la Lisabona, în luna martie a anului 2000, care își propunea să transforme Uniunea Europeană în cea mai puternică economie bazată pe cunoaștere până în 2010. Scopul nu fost atins, termenul de implementare a conomiei bazate pe cunoaștere fiind devansat. Ideile care stau la bază Strategiei de la Lisabona continuă să stea la bază alocarii ​fondurilor Uniunii Europene chiar și la data publicării acestei cărți.
  
 În literatura de specialitate există numeroase definiții ale societății informationale pe care le vom enumera pe scurt în continuare. Pentru simplitate, pe parcursul acestei cărți vom opera cu o definiție proprie substanțial simplificată,​ utilă tinerilor care doresc să înțeleagă în ce direcție trebuie să se îndrepte. Din punctul nostru de vedere, Societatea Informationala reprezintă acea formă de organizare a vieții economice, sociale, militare și culturale în care munca repetitivă este realizată de către programe software și roboți controlați de programe software, iar munca creativă este realizată de oameni. Este o definiție eminamente ocupațională,​ în sensul că definește societatea informațională din punct de vedere al ocupațiilor pe care le vor avea oamenii. Munca repetitivă include atât munca industrială de tip blue-collar (realizată de muncitorii de pe liniile de fabricație,​ în general cu studii medii) cât și munca industrială de tip white-collar (realizată de funcționarii din birouri, de multe ori cu studii superioare). În literatura de specialitate există numeroase definiții ale societății informationale pe care le vom enumera pe scurt în continuare. Pentru simplitate, pe parcursul acestei cărți vom opera cu o definiție proprie substanțial simplificată,​ utilă tinerilor care doresc să înțeleagă în ce direcție trebuie să se îndrepte. Din punctul nostru de vedere, Societatea Informationala reprezintă acea formă de organizare a vieții economice, sociale, militare și culturale în care munca repetitivă este realizată de către programe software și roboți controlați de programe software, iar munca creativă este realizată de oameni. Este o definiție eminamente ocupațională,​ în sensul că definește societatea informațională din punct de vedere al ocupațiilor pe care le vor avea oamenii. Munca repetitivă include atât munca industrială de tip blue-collar (realizată de muncitorii de pe liniile de fabricație,​ în general cu studii medii) cât și munca industrială de tip white-collar (realizată de funcționarii din birouri, de multe ori cu studii superioare).
Line 48: Line 48:
  
 După cum se poate vedea din tabelul de mai sus, cele trei valuri de civilizație au condus la o creștere semnificativă a duratei medii de viață a omenilor. După pararea mea, această creștere a duratei medii de viață, însoțită și de creșterea nivelului de trai au reprezentat motive care i-au determinat pe oameni să îmbrățișeze noile posibilități tehnico economice apărute. ​ După cum se poate vedea din tabelul de mai sus, cele trei valuri de civilizație au condus la o creștere semnificativă a duratei medii de viață a omenilor. După pararea mea, această creștere a duratei medii de viață, însoțită și de creșterea nivelului de trai au reprezentat motive care i-au determinat pe oameni să îmbrățișeze noile posibilități tehnico economice apărute. ​
- Ideile prezentate mai sus pleacă de la viziunea lui Alvin Toffler prezentată în cartea Al Treilea Val. Lucrarea lui Toffler prezintă cel mai bine felul cum se întrepătrund cele trei valuri de civilizație și indică o viziunea de ansamblu asupra trecutului, prezentului și viitorului. Pe lângă această viziune asupra societății informaționale,​ în literatură de specialitate există numeroase alte abordări. În cele ce urmează sunt prezentate succint câteva din cele mai importante abordări:+ 
 +Ideile prezentate mai sus pleacă de la viziunea lui Alvin Toffler prezentată în cartea Al Treilea Val. Lucrarea lui Toffler prezintă cel mai bine felul cum se întrepătrund cele trei valuri de civilizație și indică o viziunea de ansamblu asupra trecutului, prezentului și viitorului. Pe lângă această viziune asupra societății informaționale,​ în literatură de specialitate există numeroase alte abordări. În cele ce urmează sunt prezentate succint câteva din cele mai importante abordări:
  
 • Daniel Bell care a pus bazele teoriei societății post-industriale. Fost jurnalist, Bell a intuit corect încă din anii ‘70 transformarea societății industriale într-o societate informațională condusă de informații și bazată pe servicii. În conformitate cu idele lui Bell, noua societate informațională urma să aibă trei caracteristici fundamentale:​ transformarea producției de bunuri în producție de servicii, industriile bazate pe știință și tehnologie vor avea un rol social central și apariția unei noi elite tehnice și a unor noi modalități de stratificare socială ​ (Bell, 1973). Bell nu a fost însă interesat în mod principal de aspectele tehnologice,​ ci mai mult de implicațiile sociale ale dezvoltării tehnologiei;​ • Daniel Bell care a pus bazele teoriei societății post-industriale. Fost jurnalist, Bell a intuit corect încă din anii ‘70 transformarea societății industriale într-o societate informațională condusă de informații și bazată pe servicii. În conformitate cu idele lui Bell, noua societate informațională urma să aibă trei caracteristici fundamentale:​ transformarea producției de bunuri în producție de servicii, industriile bazate pe știință și tehnologie vor avea un rol social central și apariția unei noi elite tehnice și a unor noi modalități de stratificare socială ​ (Bell, 1973). Bell nu a fost însă interesat în mod principal de aspectele tehnologice,​ ci mai mult de implicațiile sociale ale dezvoltării tehnologiei;​
  
-• Joseph Schumpeter a cărui teorie a ,,​distrugerii creatoare” stă la bază Strategiei de la Lisabona. Schumpeter s-a născut la Viena, la sfarsitul sec. XIX, unde a fost pentru scurt timp Ministru de Finanțe însă adevărata sa carieră a realizat-o în SUA ca intelectual. A fost pentru scurt timp și profesor la Universitatea din Cernăuți. În viziunea lui Schumpeter, antreprenorii inovativi produc creștere economică prin faptul că distrug companii existente care dețin prin ele sau prin lucrătorii lor un anumit grad de monopol tehnologic, financiar sau de altă natură ​ (Sidak, 2009). Se înlătura astfel blocaje suboptimale impuse de companii sau socialiști ​care se bucură de privilegii datorate unor experiențe trecute însă fără valoare în viitor. Teoriile lui Schumpeter stau la bază Strategiei de la Lisabona, document pe bază căruia au fost alocate sume importante de bani la nivelul Uniunii Europene;+• Joseph Schumpeter a cărui teorie a ,,​distrugerii creatoare” stă la bază Strategiei de la Lisabona. Schumpeter s-a născut la Viena, la sfarsitul sec. XIX, unde a fost pentru scurt timp Ministru de Finanțe însă adevărata sa carieră a realizat-o în SUA ca intelectual. A fost pentru scurt timp și profesor la Universitatea din Cernăuți. În viziunea lui Schumpeter, antreprenorii inovativi produc creștere economică prin faptul că distrug companii existente care dețin prin ele sau prin lucrătorii lor un anumit grad de monopol tehnologic, financiar sau de altă natură ​ (Sidak, 2009). Se înlătura astfel blocaje suboptimale impuse de companii sau personae ​care se bucură de privilegii datorate unor experiențe trecute însă fără valoare în viitor. Teoriile lui Schumpeter stau la bază Strategiei de la Lisabona, document pe bază căruia au fost alocate sume importante de bani la nivelul Uniunii Europene;
  
-• Destanne de Bernis, creatorul conceptului de ,,industrie industrializantă” de la care a plecat ,,școala regularizării” reprezintă un alt autor care a emis o teorie economică cu privire la viitorul lumii după etapa industrială. Economist de stânga, De Bernis afirma că anumite industrii pot juca rol de coloană vertebrală în formarea sistemului economic al unei țări. Spre exemplu, industria IT este privită că o ,,industrie industrializanta“ în anumite țări, inclusiv în România acestei perioade. De Bernis a introdus și temenul de ,,​regularizare” de la care a plecat teoria regularizării. Principalul gânditor care a pus bazele teoriei regularizării a fost Robert Boyer. Cu privire la aceasta el afirma că reprezinta ,,Studiul ​transformării relațiilor sociale, care creează noi forme - atât economice cât și non-economice - organizate sub forma unor structuri care reproduc o structură predeterminată”(Boyer,​ 1990);+• Destanne de Bernis, creatorul conceptului de ,,industrie industrializantă” de la care a plecat ,,școala regularizării” reprezintă un alt autor care a emis o teorie economică cu privire la viitorul lumii după etapa industrială. Economist de stânga, De Bernis afirma că anumite industrii pot juca rol de coloană vertebrală în formarea sistemului economic al unei țări. Spre exemplu, industria IT este privită că o ,,industrie industrializanta“ în anumite țări, inclusiv în România acestei perioade. De Bernis a introdus și temenul de ,,​regularizare” de la care a plecat teoria regularizării. Principalul gânditor care a pus bazele teoriei regularizării a fost Robert Boyer. Cu privire la aceasta el afirma că reprezinta ,,studiul ​transformării relațiilor sociale, care creează noi forme - atât economice cât și non-economice - organizate sub forma unor structuri care reproduc o structură predeterminată”(Boyer,​ 1990);
  
 • Manuel Castellas, cel care a introdus in 1996 conceptul de network society (societate în rețea). Gânditor născut în Spania, Castellas reprezintă unul dintre autorii care au influențat semnificativ conceptul de Societate Informaționala începând cu anul 1996. Lucrarea sa fundamentală,​ ,,The Information Age: Economy, Society and Culture” reprezintă o trilogie compusă din ,,The Rise of the Network Society” (1996), ,,The Power of Identity” (1997) si ,,End of Millennium” (1998). În lucrările sale, Castellas descrie trecerea de la o societate industrială la cea informațională în care acentul se pune pe informație și servicii care, în opinia sa, a inceput în anii ‘70 (Castellas, 2010). Elementul central în gândirea lui Castellas este cel de rețea. El considera că Societatea în Retea este structurată în jurul rețelelor de oameni și nu în jurul indivizilor și că aceste rețele funcționează cu ajotorul unor informații care circula prin intermediul rețelelor de calculatoare și al Internet-ului (Castellas, 2010). Pornind de la acest concept de rețea, Castellas reia temele lui Alvin Toffler legate de principalele aspecte ale vietii socio-economie în viitoarea societate informațională. Aceste teme pun accent pe corporația viitorului, locurile de muncă ale viitorului și influența lor asupra vieții politice. Castellas nu reușește insa să intuiască evenimente precum Brexit sau alegerea lui Trump în SUA; • Manuel Castellas, cel care a introdus in 1996 conceptul de network society (societate în rețea). Gânditor născut în Spania, Castellas reprezintă unul dintre autorii care au influențat semnificativ conceptul de Societate Informaționala începând cu anul 1996. Lucrarea sa fundamentală,​ ,,The Information Age: Economy, Society and Culture” reprezintă o trilogie compusă din ,,The Rise of the Network Society” (1996), ,,The Power of Identity” (1997) si ,,End of Millennium” (1998). În lucrările sale, Castellas descrie trecerea de la o societate industrială la cea informațională în care acentul se pune pe informație și servicii care, în opinia sa, a inceput în anii ‘70 (Castellas, 2010). Elementul central în gândirea lui Castellas este cel de rețea. El considera că Societatea în Retea este structurată în jurul rețelelor de oameni și nu în jurul indivizilor și că aceste rețele funcționează cu ajotorul unor informații care circula prin intermediul rețelelor de calculatoare și al Internet-ului (Castellas, 2010). Pornind de la acest concept de rețea, Castellas reia temele lui Alvin Toffler legate de principalele aspecte ale vietii socio-economie în viitoarea societate informațională. Aceste teme pun accent pe corporația viitorului, locurile de muncă ale viitorului și influența lor asupra vieții politice. Castellas nu reușește insa să intuiască evenimente precum Brexit sau alegerea lui Trump în SUA;
1.1a_ptararevolutieindustraiala.txt · Last modified: 2017/07/15 14:03 by razvan.bologa